Ion Monoran

M-am oprit
în faţa bufetului
transparent încît aproape te pierzi
în această răscruce de capete abia conturate
căruţași mărunți meseriași și personal
eu fochist de încălzire centrală
îmi place să-i văd să le ascult sintaxa
umezită pe buzele încrețite de băutură
și cînd le simți transpirația violentîndu-ți nările
prin fumul înstelat de lacrimi și ochi
prăbușiți în uitare pe lîngă toate astea
realitatea e un vax și nici o fisură
în care să-ți decantezi plictisul
acești prizonieri fără cătușe acești
negri ai societății noastre
în felul lor dialectici dar nu-ți inspiră teamă
ciubucari escroci pînă la cîteva sute de lei
prăbușiți în alcool pe trotuare prin stații
unde întunericul glacial
acoperind sexul melancoliei îi trădează.

1979

Citește și ...

Unde eşti? –între duşumea şi tavanprintre conducte de nostime exploziiamplificată tandră curge apaspre ultimul etajunde vîntul i-un cînteciar noriide-un verde pîlpîitorbodogănesc pe streşiniîn surîsul călduţ al jgheaburilorde care tu te aperiînchizînd bine uşile şi geamurileîn fiecare noapte singurăînţepată de cactuşice-au fost odată tigride mine-mblînziţiîntre viaţă şi dragosteace-ţi deformeazăsimţurile imaginea amintirilealbe ca oaseleizbindu-se de pieptul bombatal...

UNDE EȘTI ? –

PROIECT DE POEM DUPĂ MODELE CELEBRE Apropiaţi-văînfăţişări de frumoase animale sălbaticeieşiţi din cuşca voastrăca degete iubitoaresă se strecoareprin blana ca flacăraneobservate de nimenicînd noaptea se deschidemai mult pentru voidecît pentru minecînd păsări îşi reiau zborulprintre hăţişurile aparenţelor cotidieneca mici nori albaştridin ceşcuţe de cafeaveniţi, privighetoarea cîntăfrumoase incertitudinitaie cerul în fîşiimoi şi verziîntre galben şi albastrusau...

PROIECT DE POEM DUPĂ MODELE CELEBRE